Cuprins

Cuvânt de mulţumire 
Introducere 
Capitolul 1. Organizarea grupurilor de susţinere a persoanelor în etate 
Capitolul 2. Voluntariat şi voluntari: perspectivele din Moldova 
Capitolul 3. Modele comunitare de furnizare a serviciilor pentru persoanele în etate 
Capitolul 4. Informare, dezvoltare a resurselor, diseminare, influenţare şi susţinere 
Capitolul 5. Modele de colectare de fonduri la nivel local pentru autoîntreţinere  
Capitolul 6. Modele de relaţionare şi promovarea schimbului de informaţii şi experienţă între organizaţii 
Concluzii şi recomandări  
Profilul partenerilor 

În fotografie: Vera Ciobanu, voluntar activ, Satul Nou, Cimişlia

Cuvânt de mulţumire

Am dori să mulţumim, în primul rând, voluntarilor în etate, reprezentanţilor organizaţiilor comunitare şi membrilor grupurilor de susţinere pentru persoanele în etate, care ne-au fost de mare ajutor pe parcursul implementării celor două proiecte. Realizarea acestui document ar fi fost imposibilă fără implicarea dumneavoastră activă în activităţile proiectului şi fără sinceritatea, obiectivitatea cu care aţi împărtăşit experienţele, ideile şi cunoştinţele dumneavoastră. Suntem nespus de impresionaţi de entuziasmul dumnea-voastră şi vă mulţumim pentru înţelegerea şi aprecierea voluntariatului şi a serviciilor comunitare, care ne-au permis să obţinem mult mai multe decât ne-am putut aştepta.

Suntem recunoscători partenerilor noştri (Dr. Irina Baicalov de la Respiraţia a doua şi Dr. Maria Brodesco de la Iniţiativa Social-rurală) pentru ghidarea, sprijinul şi contribuţiile oferite pe parcursul implementării proiectelor. Mul-ţumim, de asemenea, Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi oficia-lităţilor din cadrul administraţiei publice din comunităţile proiectului pentru înţelegerea cadrului de activitate al proiectului şi pentru susţinerea conti-nuă, în speranţa continuării pe viitor a colaborării acestora cu organizaţiile şi grupurile de persoane în etate.

Cele mai sincere mulţumiri pentru echipa HelpAge International Moldova, şi anume Tatianei Sorocan şi Iuliei Pavlov, pentru compasiune, înţelegere şi dăruire totală lucrului cu persoanele în etate. În plus, am dori să mulţumim echipei HelpAge International din Londra, în special lui Lewis Temple şi Susan Erb pentru ajutorul în compilarea acestui document. Oficiul HelpAge International din Moldova aduce mulţumiri Comitetului European (TACISIBPP) şi Irish Aid, pentru suportul financiar oferit celor două proiecte consecutive implementate în Moldova, din care face parte această publicaţie.

Introducere Informaţie generală

Moldova este una dintre fostele republici sovietice, care a obţinut indepen-denţă în 1991. Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, totuşi economia acesteia a început să se dezvolte după câţiva ani de restric-ţii severe. Populaţia Moldovei constituie 3.58 milioane locuitori1, dintre care 2/3 trăiesc în regiuni rurale. Proporţia persoanelor în vârstă a crescut de la circa 10% în timpul anilor 70, în prezent, la peste 13% din întrega populaţie. Tutuşi, din cauza migraţiei populaţiei de vârstă lucrătoare, proporţia actuală a persoanelor în vârstă rezidente este mult mai mare.

Rata medie a vieţii este de 65 ani, 61 ani pentru bărbaţi, comparativ cu 69 în cazul femeilor. Raportul recent al Băncii Mondiale sugerează că frecvenţa sărăciei este mai înaltă în cazul familiilor de pensionari (35.1%) în compara-ţie cu sărăcia naţională, adică 29%. Pensiile reprezintă principala sursă de venit pentru pensionari, care s-a majorat cu aproximativ 31% între anii 2000 şi 2002, totuşi, ea constituind doar 60% din coşul minim de consum. Persoanele care nu au dreptul la pensii de muncă primesc pensii sociale sau alocaţii, care constituie mai puţin de 5 dolari pe lună. Beneficiile asistenţei se bazează pe categorii, deşi sunt împiedicate de chestiuni de direcţionare. Persoanele în etate au acces la multiple beneficii, pe lângă oferirea îngrijirii la domiciliu din partea lucrătorilor sociali de stat/susţinere casnică. Plecarea în masă a populaţiei de vârstă lucrătoare, i-a lipsit pe oameni în etate de posibilitatea de a transmite responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor şi a locuinţei familiilor rămase acasă, nu face altceva decât să adaoge şi mai multă suferinţă şi stres.

Acest ghid rezultă dintr-un şir de consultaţii şi întruniri comune cu organiza-ţia HelpAge International Moldova, organizaţiile partenere locale, voluntarii în etate, cu beneficiarii şi alte părţi interesate, desfăşurate în ultimii câţiva ani. Ghidul a folosit ca sursă cunoştinţele practice obţinute din experienţele în teren ale celor două proiecte implementate de un şir de parteneri în 12 localităţi din Moldova.

Atât proiectul prezent implementat în sudul Moldovei (2005-2006), cât şi

1 Sursă, Departamentul Statistică din Moldova, statistica populaţiei excluzând locuitorii Transnistriei.

cel precedent din nordul Moldovei (2003-2004), au avut ca scop reintegrarea socială a persoanelor în etate vulnerabile prin intermediul elaborării şi implementării modelelor de îngrijire comunitară bazate pe voluntariat şi pe furnizarea de servicii comunitare. Aceste proiecte au dezvoltat modelele comunitare de asistenţă socială pentru persoanele în etate ca o opţiune posibilă de a completa serviciile sociale de stat pentru persoanele în etate din Moldova. Circa 7000 de persoane în etate au beneficiat în mod direct de intervenţiile proiectului, care le-a ajutat să se reintegreze în societate. Numărul beneficiarilor indirecţi include membrii gospodăriilor şi a comunită-ţilor mai largi, ajungând astfel până la zeci de mii.

Proiectele ne demonstrează provocări practice de creare a instituţiilor reprezentative la nivel local. În timpul elaborării proiectelor, douăsprezece organizaţii comunitare (inclusiv unele grupuri de iniţiativă) au fost susţinute în crearea unor grupuri de reprezentare a persoanelor în etate la nivel de comunitate. Fiind instruite, grupurile au început să pledeze pentru acordarea unei atenţii sporite problemelor cu care se confruntă persoanele în etate. În plus, acestea au elaborat servicii speciale bazate pe principii comunitare, pentru a satisface necesităţi prioritare. Atât organizaţiile comunitare, cât şi grupurile de susţinere pentru persoanele în etate, au fost instruite pentru a conlucra cu părţile interesate la nivel local şi naţional, cum ar fi administraţia locală şi cea naţională, agenţii economici, mass-media şi reprezentanţi ai autorităţilor politice, cu scopul de a scoate în evidenţă problemele individuale şi colective ale persoanelor în etate.

Este încurajator faptul că personale în etate au răspuns în mod pozitiv la serviciile comunitare, menţionând experienţa lor de implicare în proiecte şi demonstrând încredere sporită în propriile capacităţi şi în propria valoare. Proiectele au introdus şi au demonstrat cu succes relevanţa conceptelor bazate pe voluntariat, îngrijire comunitară, stabilirea reţelelor şi a parteneriatelor între instituţiile implicate, pentru a crea practici şi soluţii inovative, în scopul includerii sociale a persoanelor în etate ca opţiuni durabile de completare a serviciilor sociale de stat.

În douăsprezece locaţii, peste 250 de voluntari au devenit membri ai grupurilor de susţinere pentru persoanele în etate (o sporire progresivă a număru-lui voluntarilor demonstrează încrederea în creştere a oamenilor în grupurile de susţinere pentru persoanele în etate şi în realizările acestora) şi peste o mie au fost instruiţi şi au participat la conferinţe şi întruniri. Capacitatea spo-rită a voluntarilor a dus la elaborarea activităţilor de demonstrare care oferă un şir de servicii persoanelor în etate care resimt insuficienţa de servicii în domenii ca îngrijirea la domiciliu, mijloacele de trai, activităţile inter-generaţii etc. Statisticile proiectului sugerează faptul că anume persoanele în etate au fost în mare parte cei care au venit să susţină personale în etate vulnerabile care îi înconjoară; spre exemplu, în cel de-al doilea proiect, vârsta medie a voluntarilor este de 63 de ani (din 161 voluntari), iar vârsta medie a beneficiarilor de servicii de îngrijire la domiciliu este de 71 de ani.

Primul proiect a fost implementat împreună cu 5 parteneri de implementare din nordul Moldovei:

  • Speranţa, Edineţ
  • Batrâneţe fără tristeţe, Anenii Noi
  • Asociaţia de Nursing din Republica Moldova, Chişinău
  • Asociaţia Republicană a Pensionarilor „Bunătatea”, Chişinău
  • Organizaţia Veteranilor şi a Pensionarilor, Orhei.

Cel de-al doilea proiect a stabilit parteneriate cu şapte organizaţii din sudul Moldovei:

  • Organizaţia Veteranilor, Ialoveni
  • Clubul de femei „Speranţa”, Lăpuşna, Hânceşti
  • Avante, Cazangic, Leova
  • Pro-Democraţie, Satu-Nou, Cimişlia
  • Clubul de femei „Comunitate”, Carabetovca, Basarabeasca

Вдохновение, Comrat

Artizana, Paşcani, Cahul. În cadrul celui de-al doilea proiect, partenerii proiectului precedent din nordul republicii şi-au asumat un rol de monitorizare. HelpAge International, ca partener principal, a oferit suport tehnic, managerial şi de coordonare, în timp ce partenerii naţionali „Respiraţia a doua” din Bălţi (partener şi asociat

al HelpAge International) şi Iniţiativa Rurală Socială din Bardar, Ialoveni, au extins consultanţa locală necesară şi suportul operaţional.

În rezultatul acestor eforturi comune, Moldova se poate lăuda în prezent cu

o reţea de 14 organizaţii pentru persoanele în etate, împreună cu 12 grupuri de susţinere a persoanelor în etate. Aceste organizaţii şi programe oferă o platformă instituţională pentru a organiza, coordona şi susţine activitatea viitoare în scopul evidenţierii necesităţilor curente şi a contribuţiilor persoanelor în etate vulnerabile. În special, aceste organizaţii şi programe oferă oportunităţi de a negocia cu autorităţile locale şi naţionale prin enunţarea colectivă a îngrijorărilor şi a ideilor persoanelor în etate.

Activităţile directe de proiect au permis grupurilor de susţinere a persoanelor în etate de a-şi consolida capacitatea de implicare în planificarea, evaluarea şi gestionarea elaborării programelor locale. Deoarece organizaţiile care au activat în calitate de parteneri sunt diverse din punct de vedere geografic şi au diferite dimensiuni şi forţe organizaţionale, aceasta a facilitat consolidarea parteneriatelor şi a susţinut cultura de schimb de cunoştinţe şi respect reciproc.

Această diversitate a încurajat ulterior experimentele de abordare, deoarece diferite organizaţii au propus în procesul de schimb diverse abilităţi şi experienţe. Toţi partenerii care au participat şi-au exprimat angajamentul de a continua lucrul în comunităţile lor după terminarea proiectului, iar alţi parteneri au făcut rost de fonduri pentru activităţile curente desfăşurate în teren. Reţeaua naţională va fi susţinută de proiectul TACIS (Consolidarea Societăţii Civile) al organizaţiei „Respiraţia a doua”.

Metodologie

O metodologie mixtă a fost folosită pentru a colecta informaţii şi date din registrele instituţiilor implicate. În scopul colectării informaţiei de nivel primar, în cadrul activităţilor de proiect au fost utilizate metode de colectare a datelor, care au inclus discuţiile din cadrul meselor rotunde şi a focus-gru-purilor, completarea chestionarelor, colectarea studiilor de caz şi vizite de monitorizare în teren.

Pentru a demonstra angajamentul nostru de învăţare şi dezvoltare, au fost desfăşurate analize şi conferinţe regulate cu implicarea tuturor părţilor interesate pentru a încuraja comunicarea directă, schimbul de informaţii, şi mai presus de toate, pentru a stimula auto-critica pozitivă ca un proces esenţial de învăţare. Cunoştinţele obţinute din program au fost documentate şi distribuite atât pe plan intern, cât şi pe cel extern, prin intermediul rapoartelor şi a publicaţiilor de proiect, cum ar fi buletinele informative. Aceste principii de referinţă reprezintă consolidarea tuturor cunoştinţelor obţinute din programe comune. Acestea au fost create pentru a prezenta cunoştinţele obţinute în urma programului publicului larg atât din sectorul societăţii publice, cât şi din cel al societăţii civile, pentru a învăţa şi a beneficia de experienţa noastră şi pentru a ajuta la stimularea multiplicării şi extinderii programelor, în scopul susţinerii necesităţilor persoanelor în etate vulnerabile din toată Moldova.

Formatul ghidului

Ghidul este structurat într-un mod care permite împărtăşirea experienţelor noastre de dezvoltare şi susţinere a grupurilor de sprijin pentru persoanele în etate, în vederea consultării practice şi îndrumării altor grupuri (grupuri comunitare, ONG-uri, autorităţi ale administraţiei locale şi organizaţii finan-ţatoare). Ele mai sunt menite să ajute grupurile comunitare să examineze noi modalităţi de activităţi eficiente cu persoanele în etate şi să contribuie la integrarea lor în societatea de masă. Acestea au fost divizate în diferite sec-ţiuni, care încep cu o introducere ce schiţează situaţia persoanelor în vârstă din Moldova şi continuă cu descrierea proiectului, a obiectivelor, intervenţii-lor şi scopului publicaţiei. Următoarea secţiune prezintă studiile proiectului într-un cadru simplu şi sistematizat, totuşi, pentru a fi mai uşor înţeleasă, informaţia a fost împărţită în şase capitole, fiecare dintre ele având un scop tematic clar. Acestea sunt urmate de secţiunea care cuprinde concluzii şi recomandări, care se referă la diferite părţi externe interesate şi oferă sfaturi referitoare la viitoarele acţiuni şi rezultate ale lucrului nostru. Ultima sec-ţiune este dedicată evidenţierii profilului partenerilor ca mulţumire pentru contribuţiile şi sprijinul acordate.

 

Capitolul 1 Organizarea grupurilor de susţinere a persoanelor în etate

Grupurile de susţinere a persoanelor în etate oferă un program de conlucrare pozitivă cu persoanele în etate şi de utilizare a abilităţilor şi experienţelor lor de furnizare a serviciilor sociale pentru persoanele în etate dezavantajate şi vulnerabile. (“Inspitaţie” – Comrat)

Ce sunt grupurile pentru persoanele în etate?

Grupurile de susţinere a persoanelor în etate sunt asociaţii voluntare alcătu-ite din aproximativ 15-20 membri, care se întrunesc în mod regulat pentru a discuta, elabora, monitoriza şi analiza atât subiecte ce implică reintegrarea activă în comunitate a persoanelor în etate, cât şi necesităţile de susţinere. Fiecare grup alege o persoană mai în vârstă pentru funcţia de lider. Unele grupuri formează ulterior comitete de consultanţă sau de lucru pentru a susţine liderul în privinţa subiectelor speciale. Grupurile cu bază voluntară individuală pot fi divizate în grupuri de lucru în dependenţă de necesităţile, interesele, amplasarea şi experienţele membrilor voluntari. Reprezentanţii organizaţiilor comunitare şi ai grupurilor de susţinere a persoanelor în etate participă la şedinţe de formare a abilităţilor cu tematici cum ar fi planificarea şi managementul de proiect comun, dezvoltarea şi monitorizarea bugetului, mobilizarea şi managementul voluntarilor, susţinerea, colectarea de fonduri şi stabilirea reţelelor. Schimbul de cele mai bune practici, studii de caz ilustrative şi activităţi educaţionale de demonstrare au fost utilizate în mod frecvent pentru consolidarea încrederii şi încurajarea angajamentului în rândul membrilor grupului.

Succesul grupurilor persoanelor în etate

Experienţa formării grupurilor de susţinere a persoanelor în etate prin intermediul organizaţiilor comunitare a avut un mare succes în Moldova. În special, a avut efect mobilizarea persoanelor în etate prin asigurarea participării lor atât în cadrul grupurilor, cât şi la dezbaterile comunitare mai largi.

Grupurile persoanelor în etate au avut capacitatea de a-şi exprima în mod colectiv angajamentul lor faţă de părţile interesate locale şi naţionale în scopul îmbunătăţirii furnizării serviciilor sociale pentru persoanele în etate. Acest lucru a contribuit în mod semnificativ la sensibilizarea persoanelor în etate în privinţa cadrelor legale locale şi internaţionale ce vizează drepturile lor şi i-a încurajat să preia iniţiativa şi să dezvolte iniţiative inovatoare bazate pe necesităţile lor. Acest lucru, în schimb, a îmbunătăţit profilul persoanelor în etate şi a sporit atenţia acordată necesităţilor acestora în cadrul comunităţii.

Procesele treptate ale grupurilor de dezvoltare şi susţinere

Organizaţiilor comunitare, care au preluat rolul de parteneri de implementare, li s-a oferit suport tehnic la crearea grupurilor pentru personale în etate în comunităţile lor, de către partenerii proiectului. Organizaţiile comunitare s-au confruntat iniţial cu probleme în convingerea persoanelor în etate şi a părţilor implicate din cadrul comunităţii, de a participa ca figuri active în comunitate. Persoanele în etate şi-au exprimat scepticismul vizavi de ambele roluri ale lor, cât şi de eficacitatea organizaţiilor non-guvernamen-tale. Acest pesimism din partea persoanelor în etate a limitat răspunsul iniţial şi angajamentul. Totuşi, interacţiunea regulată cu liderii comunităţii şi implicarea autorităţilor locale au permis partenerilor de proiect să demonstreze comunităţilor potenţialul lor de atingere efectivă a scopurilor şi de influenţare a dezbaterilor locale pe probleme de dezvoltare. Activităţile de demonstrare au ajutat în mare măsură la restabilirea încrederii între părţile implicate, iar succesele treptate – pe măsură ce serviciile se dezvoltau şi creşteau, iar autorităţile locale au început să lucreze mai strâns cu comu-nităţile – au dus la un influx sporit de voluntari. Acum, grupurile pentru personale în etate, care iniţial au fost centrate mai mult pe personale de vârsta a treia, au început să se diversifice cu implicarea voluntarilor mai tineri, iar scopul întrunirilor grupurilor de susţinere a persoanelor în etate s-a extins.

Pe baza experienţelor tuturor partenerilor, au fost identificate următoarele recomandări privind dezvoltarea şi structura grupurilor pentru personale în etate:

  • Identificaţi şi mobilizaţi un grup esenţial alcătuit din 20-25 de voluntari sau activişti din comunitate.
  • Stabiliţi întruniri individuale sau colective pentru a explica obiectivele programului şi a evidenţia modul în care lucrul de voluntariat poate găsi căi inovative şi durabile de susţinere a integrării persoanelor în etate.
  • Oferiţi oricărui doritor posibilitatea de a devni membru al grupului şi încurajaţi participarea pe larg, incluzând membri din toate grupurile de vârstă.
  • Implicaţi biserica şi liderii religioşi pentru a genera un apel şi susţinere în întreaga comunitate
  • Organizaţi întruniri cu administraţia publică locală şi explicaţi obiectivele şi activităţile pentru a atrage susţinere. Întreprindeţi eforturi de a include oficialităţile publice locale ca membri pentru a conferi credibilitate grupului.
  • Încurajaţi membrii grupului să aleagă un lider de grup respectat (de preferinţă o persoană mai în vârstă) şi, dacă este necesar, stabiliţi un comitet de lucru pentru a oferi sfaturi şi susţinere liderului.

Întrunirile trebuie să fie organizate regulat (de preferinţă în fiecare lună) la o oră şi dată convenabilă tuturor membrilor grupului. Liderii de grup trebuie să noteze experienţa şi abilităţile specifice ale membrilor şi, acolo unde e necesar, să divizeze membrii voluntari în sub-grupuri în funcţie de necesi-tăţile, cunoştinţele şi experienţa relevantă. Agenda pentru fiecare întrunire trebuie să fie pregătită şi distribuită din timp, iar conţinutul ei va include: planificarea, monitorizarea, revizuirea şi evaluarea activităţilor în baza obiectivelor şi în conformitate cu orarele de lucru. Agenda pentru fiecare întrunire trebuie să fie pregătită şi distribuită din timp. Trebuie să fie numit un secretar care va documenta şedinţele în formă de proces verbal şi care va păstra înregistrările pentru referinţă şi informare ulterioară; procesele verbale din timpul întrunirilor precedente trebuie să fie distribuite înaintea fiecărei întruniri pentru revizuire şi corectare.

Întrunirile pot fi făcute mai eficiente şi reprezentative prin:

  • timpul scurt al întrunirilor şi încurajarea schimbului de idei, realizări şi impresii
  • asigurarea faptului că participanţii în etate au acces la întrunire (din punct de vedere fizic şi financiar) şi au posibilitatea să participe în mod activ
  • promovarea participării deschise prin încurajarea membrilor grupului de a-şi aduce prietenii şi familiile la întruniri – pentru a spori schimbul de informaţie, vizibilitatea succesului programului şi pentru a atrage mai mulţi membri
  • invitarea autorităţilor publice locale, a lucrătorilor sociali, a grupurilor societăţii civile etc. pentru a crea reţele şi pentru a căuta susţinere pentru activităţile planificate
  • încurajarea voluntarilor de a-şi împărtăşi experienţa şi cunoştinţele, pentru a permite schimbul de informaţii şi consolidarea încrederii şi credibilităţii reciproce

oferirea unui local pentru întruniri regulate şi pentru demonstrarea lucrului realizat – faceţi legătură cu administraţia publică pentru a obţine un loc pentru întruniri

Întrunirea mai poate fi folosită atât pentru identificarea necesităţilor voluntarilor, cât şi la efectuarea unor şedinţe scurte de instruire şi/sau a unor prezentări educative pentru voluntarii în vârstă şi beneficiari. Oricând acest lucru este posibil, membrii grupului trebuie să caute posibilităţi de a confirma şi de a face publice contribuţiile membrilor şi ale voluntarilor, atât pe plan intern, cât şi cu implicarea părţilor interesate externe. Pe lângă problemele obişnuite care trebuie să fie examinate în timpul întrunirilor, membrii pot beneficia de pe urma coordonării întrunirilor cu sărbătorile publice naţio-nale sau alte evenimente speciale ale comunităţii, pentru a scoate ulterior în evidenţia necesităţile persoanelor în etate, problemele şi contribuţiile acestora.

 

Capitolul 2 Voluntariat şi voluntari: perspectivele din Moldova

“Voluntariatul reprezintă activităţi de ajutorare binevoitoare, benevole, neremunerate şi reciproce, stabilite între organizaţiile comunitare. Este important faptul că ajutând pe alţii şi susţinându-i moral putem deveni mai buni şi mai generoşi. Acesta va servi drept exemplu bun pentru generaţia mai tânără”. („Speranţa”, Lăpuşna Hânceşti)

Voluntariatul

Voluntariatul nu este ceva nou în Moldova. Totuşi, proiectele recente ale partenerilor organizaţiei HelpAge au introdus o nouă abordare, organizând activităţi de voluntariat coordonate cu persoanele în etate, acestea acţio-nând ca participanţi principali.

Datorită dinamismului activiştilor comunitari în etate, dezvoltarea grupurilor pentru persoanele în etate a fost un mare succes în toată Moldova. Determinarea şi dedicaţia membrilor grupului, în special a persoanelor în etate, a demonstrat faptul că modelul comunitar de voluntariat ca o oportunitate de oferire a susţinerii grupurilor marginalizate, poate avea un succes considerabil.

În douăsprezece locaţii de proiect, peste 250 de voluntari au devenit membri ai grupurilor de susţinere pentru persoanele în etate (o sporire progresivă a numărului voluntarilor demonstrează încrederea crescândă a oamenilor în grupurile de susţinere pentru persoanele în etate şi realizările acestora) şi peste o mie au primit instruire şi au participat la conferinţe şi întruniri. Capacitatea sporită a voluntarilor a dus la elaborarea activităţilor de demonstrare care oferă un şir de servicii persoanelor în etate ce resimt lipsa de servicii în domenii cum sunt îngrijirea la domiciliu, mijloacele de trai, activităţile inter-generaţii etc. Statisticile proiectului sugerează faptul că anume persoanele în etate au fost în mare parte cei care au venit să susţină personale în etate vulnerabile care îi înconjoară.

Participanţii grupurilor comunitare se exprimă în mod pozitiv în privinţa implicării lor ca voluntari. Ei declară faptul că acest lucru îmbunătăţeşte respectul de sine prin crearea sentimentului de a fi necesari şi preţuiţi şi stimu-lează schimbările pozitive în atitudinea comunităţii faţă de oamenii în etate,

în acelaşi timp fiind reasiguraţi de faptul că ei încă mai pot contribui pozitiv la bunăstarea societăţii.

Selectarea

Selectarea adecvată a voluntarilor este extrem de importantă, deoa rece mulţi voluntari vor fi implicaţi în activităţi care necesită muncă sensibilă cu persoane în etate imo bilizate în paturile lor sau închise în casele lor. Pe baza experien- ţei organizaţiei HelpAge Moldova, voluntarii cu următoarele caracte ristici au tendinţa de a fi voluntari puternici şi eficace:

  • empatici şi buni ascultători
  • de încredere şi responsabili
  • răbdători• oneşti
  • diplomaţi, toleranţi şi neacu zatori
  • capabili de a-şi recunoaşte propriile limite şi de a lucra în cadrul acestora
  • dornici de a învăţa şi a conti nua studierea
  • discreţi

Atragerea voluntarilor

Pentru a atrage voluntari este nevoie de eforturi de mobilizare a comunităţii. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unei mari varietăţi de căi, dar HelpAge a constatat că stabilirea contactelor personale în rândul activiştilor comunităţii este o metodă foarte reuşită. Aceşti activişti pot explica scopurile programului altor persoane(sau grupuri de persoane) interesate şi motiva potenţialii participanţi să efectueze activităţi speciale. Angajatorii ar putea dori să înceapă înfiinţarea bazei lor de voluntari prin împărtăşirea experienţei lor cu prietenii şi vecinii, iar apoi pot să extindă această activitate lucrând cu grupurile comunitare (religioase, de învăţământ, guvernamentale) atunci când sunt siguri că doresc să recruteze un număr mai mare de voluntari.

Oricând este posibil, voluntarii trebuie să fie căutaţi în rândul persoanelor de diferite vârste, sexe, profil profesional sau academic. Această diversitate va adăuga valoare proiectelor şi va încuraja inovarea.

Organizarea lucrului voluntarilor

Odată ce voluntarii au fost identificaţi, este util de a le repartiza sarcini speciale. Aceste sarcini trebuie să fie limitate în timp şi potrivite capacităţii, profilului, statutului familiar şi experienţei profesionale a voluntarilor. Fiţi atenţi la problemele fizice şi personale ale voluntarilor în timp ce desemnaţi sarcini şi consolidaţi conştientizarea conceptelor cum ar fi îmbătrânirea activă şi traiul sănătos.

Fiţi creativi în desemnarea sarcinilor voluntarilor şi încercaţi să faceţi un bilanţ între sarcinile individuale şi cele de echipă, de creare a grupului şi de stabilire a unui respect reciproc între membri. Dacă baza de voluntari nu dispune de abilităţi speciale, organizaţi şedinţe de instruire şi activităţi de dezvoltare pentru voluntari cu scopul de a le permite să-şi construiască propria bază de abilităţi şi de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele.

Motivarea şi cointeresarea voluntarilor implică susţinere regulată. Voluntarii ar putea avea nevoie de susţinere şi reafirmare pentru a asigura faptul că ei nu sunt descurajaţi de atitudinile pesimiste din partea persoanelor în etate pe care încearcă să le ajute. Liderii de grup (sau persoanele desemnate) trebuie să menţină un contact stabil cu voluntarii pentru a le monitoriza activitatea cu beneficiarii în etate, pentru a-i încuraja şi a le consolida angajamentul de voluntariat. Instruirea externă poate fi specifică necesităţilor imediate de program, dar poate oferi voluntarilor şi cunoştinţe generale despre astfel de subiecte cum sunt: comunicarea cu persoanele în etate, îngrijirea la domiciliu, organizarea şi documentarea evenimentelor localizate, drepturile şi responsabilităţile persoanelor în etate, Planul Internaţional de Acţiune de la Madrid privind Îmbătrânirea, 2002, şi principiile Naţiunilor Unite de lucru cu persoanele în etate.

Organizaţi activităţi de creare a echipelor, cum ar fi grupurile de ajutor în munca casnică, vizite locale, sărbătorirea evenimentelor locale, activităţi în aer liber/ picnicuri etc., pentru a consolida în continuare spiritul de echipă.

  • Desfăşuraţi ceremonii de prezentare şi înmânaţi certificate/cadouri pentru activitatea de voluntariat.
  • Organizaţi întruniri ale voluntarilor.
  • Oferiţi mici cadouri voluntarilor – colete cu mâncare, obiecte de artizanat, eventual articole confecţionate de către beneficiarii în etate
  • Organizaţi evenimente inclusiv evenimente mass-media pentru a prezenta comunităţilor locale activităţile voluntarilor
  • Încurajaţi şi asiguraţi faptul că voluntarii au posibilitatea de a-şi aduce contribuţia la elaborarea proiectului
  • Asiguraţi faptul că beneficiarii se vor exprima pozitiv despre voluntari
  • Încurajaţi frecventarea de către voluntari a activităţilor de instruire şi dezvoltare organizate intern sau prin intermediul părţilor externe interesate.

 

Capitolul 3 Modele comunitare de furnizare a serviciilor sociale pentru persoanele în etate

Acordarea serviciilor – oportunităţi de schimbare

Cadrul instituţional de protecţie şi asistenţă socială în Moldova se află într

o fază de tranziţie şi, în general, constrângerile financiare crează lacune în acordarea serviciilor de importanţă critică. Acest lucru oferă oportunităţi pentru organizaţiile comunitare şi cele non-guvernamentale de a completa serviciile de stat prin stabilirea parteneriatelor localizate şi dezvoltarea practicilor inovatoare de încurajare a comunităţilor pentru a putea pleda pentru acordarea serviciilor care vor satisface necesităţile locale.

Organizaţia HelpAge International a oferit partenerilor naţionali şi organizaţii-lor implementatoare susţinere financiară (limitată) şi tehnică (substanţială) în scopul elaborării programelor comunitare pentru persoane în etate şi cu participarea acestora. Prin intermediul multiplelor proiecte demonstrative, fiecare organizaţie a elaborat şi a experimentat idei inovatoare pentru reintegrarea socială a persoanelor în etate în timp ce menţineau persoanele în etate activ implicate în planificarea, managementul şi revizuirea activităţilor. Activităţile pot fi în general categorizate în îngrijire şi susţinere la domiciliu, susţinere la generarea veniturilor şi a mijloacelor de întreţinere, comunicarea şi solidaritatea inter-generaţie, dezvoltarea şi influenţarea resurselor, colectarea de fonduri, informare şi răspândirea cunoştinţelor şi informaţiilor.

Participarea activă a mai mult de 500 de persoane în etate la douăsprezece locaţii de proiect în curs de elaborare, furnizarea şi evaluarea activităţilor de demonstrare, dovedeşte atât succesul proiectului în ceea ce priveşte încurajarea persoanelor, cât şi în elaborarea şi organizarea activităţilor colective. Acest lucru a contribuit semnificativ la evidenţierea problemelor şi necesi-tăţilor persoanelor în etate, odată cu dezvoltarea înţelegerii şi aprecierii din partea comunităţii a potenţialului persoanelor în etate de a organiza şi conduce comunităţile spre îmbunătăţirea prestării de servicii pentru persoanele în etate vulnerabile.

Capacităţile de parteneriat au fost consolidate prin intermediul diferitelor intervenţii inclusiv: şedinţe de instruire, conferinţe, vizite în teren, reflectare,

întruniri, dezvoltare a resurselor etc. Rezultatele instruirii constructive sunt evidente în participarea sporită a persoanelor în etate la activităţile de demonstrare, în evoluţia trep- tată de la activităţi simple la cele mult mai complexe, în extinderea reţelelor şi a alianţelor localizate şi în diversificarea treptată a surselor de finanţare în rândul organizaţiilor partenere.

Lecţiile învăţate au fost analizate şi rezumate în aceste puncte de refe- rinţă, astfel încât alţi parteneri să poată multiplica cu succes serviciile în contextul lor local, fiind susţinute prin participarea activă a comunită- ţilor. Aceste modele sunt oferite ca metode alternative de abordare a lacunelor în prestarea serviciilor şi, în special, completează serviciile sociale pentru persoanele în etate. Acest ghid, în timp ce oferă exemple de activitate comunitară de succes, oferă şi idei inovatoare autorităţilor publice de a reconsidera abordările curente de prestare a serviciilor şi de a dezvolta angajamente pozitive cu ONG-uri, organizaţii comuni tare şi grupuri comunitare în scopul identificării, dezvoltării şi prestării serviciilor sociale de calitate, cu participarea persoanelor în etate, atât ca beneficiari, cât şi ca furnizori ai acestor servicii.

În timp ce punctele de referinţă într-adevăr încurajează organizaţiile comunitare să beneficieze de experienţa organizaţiei HelpAge şi să o utilizeze în scopul dezvoltării ulterioare a activităţii lor cu persoanele în etate vulnerabile, noi am fi vrut să încurajăm cititorii să fie atenţi la stabilirea de similitudini cu contextele şi circumstanţele lor locale şi să adapteze aceste puncte de referinţă şi sugestii în funcţie de circumstanţele şi necesităţile lor specifice.

Modele de îngrijire şi suport la domiciliu

Îngrijirea la domiciliu a rămas să fie activitatea principală printre organizaţiile şi activităţile de proiect şi a oferit un punct de pornire pentru organizaţiile axate pe persoanele în etate de a deveni vizibile, de a demonstra acţiuni comunitare eficiente şi de a se uni cu alţi actori comunitari în solicitarea suportului. Activităţile de îngrijire la domiciliu au contribuit, de asemenea, la atragerea voluntarilor, care, la rândul lor, au extins obiectivul şi acoperirea geografică a activităţilor proiectului.

Îngrijirea la domiciliu şi serviciile de susţinere sunt pentru HelpAge şi partenerii din Moldova activităţi centrate şi bazate pe voluntari. Voluntarii ajută la muncile casnice, cum ar fi curăţatul, spălatul, grădinăritul, gătitul, achitarea serviciilor comunale, achiziţia medicamentelor, aranjarea vizitelor la medic şi citirea ziarului pentru persoanele în etate constrânse sî stea în casă, bolnave şi solitare din comunităţile lor.

Pentru majoritatea beneficiarilor, îngrijitorii la domiciliu le oferă unica legă-tură cu lumea externă, astfel fiind accentuată necesitatea de a consolida capacitatea voluntarilor de comunicare eficientă şi de prestare a serviciilor.

Selectarea beneficiarilor şi a voluntarilor

Cunoştinţele interne adunate prin intermediul şedinţelor de analiză cu voluntarii şi beneficiarii de servicii la domiciliu sunt enumerate mai jos ca recomandări:

  • Voluntării trebuie să fie responsabili de numărul de beneficiari de care pot îngriji bine – de obicei un voluntar activ poate acorda suport la domiciliu unui număr de 3-5 oameni.
    • În timpul pregătirii suportului pentru o persoană în etate, trebuie să acordaţi atenţie posibilităţii de a găsi un voluntar care:
      • este o rudă îndepărtată sau un prieten al beneficiarului
      • trăieşte în vecinătate, astfel existând posibilitatea de acces uşor la beneficiar
      • este conştient de necesităţile specifice ale beneficiarului şi are experienţa necesară pentru a le aborda
      • este fizic capabil să acorde suport regulat pentru activitatea de îngrijire la domiciliu.
  • Grupurile pentru persoanele în etate trebuie să stabilească criterii (potrivite local) care prezintă în linii generale eligibilitatea de a beneficia de servicii la domiciliu. Acest lucru asigură faptul că indivizii sunt aleşi în mod neutru şi transparent.
  • Definiţiile vulnerabilităţii şi, prin urmare, criteriile de eligibilitate pentru îngrijirea la domiciliu, pot varia de la o regiune la alta. (Activitatea noa-stră din comunităţile rurale sugerează faptul că persoanele cu disabilităţi şi bărbaţii solitari sunt supuse unui risc mai mare decât alte categorii, de aceea aţi putea acorda acestor categorii o mai mare prioritate.)

Puncte de referinţă pentru voluntarii de îngrijire la domiciliu

Voluntarii trebuie să programeze vizitele regulate la beneficiari în funcţie de timp, disponibilitate şi convenienţă pentru ambii. Activitatea comunitară a organizaţiei HelpAge a evidenţiat faptul că este preferabil de a vizita un beneficiar de 2-3 ori pe săptămână. Voluntarii trebuie să convină asupra timpului şi datei următoarei vizite la sfârşitul fiecărei vizite la beneficiar şi ei trebuie să informeze beneficiarul în privinţa oricăror schimbări în planul de vizite, în cazul în care nu pot vizita beneficierul în ziua sau la timpul convenit. Ei ar putea, de asemenea, dori să aducă ziare locale sau alte publicaţii şi să le citească beneficiarilor care au probleme de vedere pentru a-i ţine la curent cu ultimele noutăţi şi elaborări.

Lista de verificare elaborată pentru voluntari poate varia, însă elementele care trebuie să fie notate, sunt:

    • A înregistrat voluntarul vizita de îngrijire la domiciliu? Inclusiv:
      • Timpul
      • Ziua
      • Persoana vizitată
      • Activităţile efectuate, inclusiv activităţile sau exerciţiile fizice, întâlnirea cu vecinii
      • Subiectele discutate
      • Răspunsul planificat la subiectele ridicate, inclusiv consultanţa legală, suport voluntar adiţional, colectarea pensiei etc.
  • Are oare voluntarul o listă care conţine medicii, lucrătorii sociali şi membrii de familie locali ai beneficiarului şi sunt aceştia ţinuţi la curent în privinţa necesităţilor beneficiarilor şi/sau schimbările în starea de sănătate a acestuia?
  • Este voluntarul discret şi menţine oare acesta confidenţialitatea în

ceea ce priveşte benficiarul? Grupurile comunitare şi/sau voluntarii instruiţi trebuie să fie implicaţi în instruirea noilor voluntari, în special, în domeniile de comunicare cu beneficiarii în etate, ajutor la menţinerea igienei personale, siguranţă etc. Oricând e posibil, voluntarii trebuie să încurajeze rudele să acorde îngrijire. Chiar dacă ei caută instruire sau informaţie ulterioară, voluntarii trebuie să-i direc-ţioneze înapoi spre grupurile de susţinere a persoanelor în etate/ ONG-uri/ organizaţii comunitare pentru suport suplimentar. În sfârşit, dacă e posibil, voluntarii trebuie să fie încurajaţi să ofere cadouri, cum ar fi florile, ca o metodă de a sparge gheaţa în comunicarea cu beneficiarii lor.

Modele de generare a venitului şi a suportului pentru întreţinere

Veniturile persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani din Moldova sunt limitate sau atât de nesemnificative, încât acestea luptă pentru a supravieţui. Pensiile de contribuţie reprezintă sursa majoră de venituri pentru gospodă-riile conduse de persoane în etate. Totuşi, pensia naţională este mai mică decât 50 % din cerinţele minime de existenţă2. Incidenţa persoanelor în etate sărace este comparativ mai înaltă decât rata naţională de sărăcie, şi, de asemenea, sărăcia rurală este mai severă decât cea urbană3.

În timpul interviurilor şi a discuţiilor de tip focus group, personale în etate au menţionat marginalizarea economică ca fiind cauza de bază a excluderii lor sociale, a discriminării şi a lipsei de acces la serviciile de bază. Prin intermediul participării comunităţii, activităţile de generare a venitului au fost dezvoltate pentru a aborda aceste subiecte. Intervenţiile de generare a venitului în mare măsură au susţinut achiziţia de materii prime pentru artizanat şi animale domestice, pentru a ajuta oamenii în etate să se implice în activităţi productive şi rentabile, oferindu-le potenţialul de a-şi spori veniturile şi încrederea în sine. A fost concepută îngrijire specială pentru a elabora activităţi de generare a venitului care se potrivesc contextului local, capaci-tăţilor şi abilităţilor persoanelor în etate şi au oferit perspective de securitate economică de lungă durată pentru persoanele în etate.

2 Raportul din 2005 al Departamentului de Statistică sugerează că pensia medie este de 335 lei pe lună în compa-

raţia cu cerinţele minime de existenţă de 577 lei pe lună. 3 Proiectul “Actualizare asupra sărăciei 2006” al Băncii Mondiale din Moldova sugerează că 35.1% din pensionari

trăiesc sub pragul sărăciei în comparaţie cu rata naţională a sărăciei, care a fost de 29% în 2005.

Finanţarea limitată acordată acti- vităţilor de demonstrare a limitat reducerea sărăciei persoanelor în etate. Totuşi, activităţile model preluate oferă programe ce pot fi multiplicate şi care au potenţialul de a contribui în mod semnificativ la reducerea sărăciei în rândurile persoanelor în etate, dacă numărul programelor va fi sporit treptat.

Activităţile de demonstrare au aju tat, de asemenea, şi la determina rea beneficiilor de stat pentru per soanele în etate, oferindu-le pers pective pentru o mai mare implicare a comunităţilor în definirea vulnera- bilităţii în conformitate cu contex tul local, identificând, evaluând şi nominalizând pe cei mai vulnerabili în scopul determinării mai exacte a beneficiilor sociale.

Activităţile de generare a venitului în regiunile rurale din Moldova lecţiile învăţate

Activităţile pe care persoanele în etate din regiunile rurale ale Mol dovei ar putea să le preia pentru generarea veniturilor, oferind un potenţial sigur de ridicare a venitu rilor persoanelor în etate, includ:

    • Colectarea sezonieră de plante medicinale, prelucra rea şi comercializarea lor far maciilor locale; această acti vitate ar putea fi efectuată la
    • nivel de inter-generaţie cu copii de vârsta şcolară în timpul vacanţelor de vară.
  • Producerea obiectelor de artizanat (obiecte croşetate, din ceramică, covoare, etc.); materia primă poate fi achiziţionată prin intermediul întreprinzătorilor sau al vânzătorilor cu amănuntul.
  • Creşterea florilor sezoniere şi a plantelor de cameră

Creşterea iepurilor şi a păsărilor În plus, expoziţii şi târguri speciale ar putea fi organizate prin intermediul grupurilor de susţinere pentru persoanele în etate şi împreună cu evenimente / sărbători locale, cu scopul prezentării şi comercializării obiectelor de artizanat confecţionate de persoanele în etate. Ar putea fi organizate

activităţi de grup pentru a ara şi recolta pământul persoanelor în etate, atât în bază de voluntariat, cât şi în schimbul produselor menţionate mai sus.

Intervenţiile de susţinere din partea societăţii civile şi a grupurilor comunitare

Ceea ce urmează reprezintă diferite intervenţii de susţinere care, reieşind din experienţa noastră, pot fi organizate prin intermediul grupurilor de susţi-nere pentru persoanele în etate, în partneriat cu organizaţiile societăţii civile. Acestea sunt doar nişte intervenţii-model, dar care au demonstrat abilitatea lor de împuternicire a moldovenilor în etate vulnerabili:

  • Organizaţi vaccinări, prin intermediul autorităţilor locale, pentru păsă-rile şi animalele aflate în proprietatea personalor în etate.
  • Organizaţi achiziţii regulate ale produselor lactate şi agricole prin intermediul vânzătorilor sau a magazinelor locale.
  • Influenţaţi afacerile locale pentru a angaja persoanele în etate pentru munca pe care aceştia o pot îndeplini din punct de vedere fizic.
  • Consolidaţi succesele sociale şi economice, atât individual, cât şi prin intermediul grupurilor de suport, ca formă de împuternicire şi încurajare pozitivă a altor persoane.
  • Organizaţi persoanele în etate în asociaţii locale, cum ar fi asociaţiile producătorilor de lapte, în scopul sporirii capacităţiilor lor de negociere, pentru a negocia afaceri bune pentru sine şi alte persoane în etate vulnerabile.
  • Stabiliţi legături între persoanele în etate şi întreprinzători sau vânză-tori cu amănuntul/distribuitori, în scopul creării cererii pentru produsele lor generatoare de venituri.
  • Organizaţi persoanele în etate în grupuri mai mici şi facilitaţi accesul îmbunătăţit la creditori şi băncile locale care oferă credite mici. Dacă e posibil, negociaţi şi organizaţi aceste credite în baza unor condiţii preferenţiale.
  • Asiguraţi disponibilitatea materialelor prime pe tot parcursul anului. Acolo unde e posibil, stabiliţi legături între persoanle în etate şi furnizori, pentru a evita indisponibilitatea sezonieră de materii prime.
  • Utilizaţi cunoştinţele şi experienţa persoanelor în etate pentru a trans-mite generaţiei mai tinere cunoştinţe privind artizanatul.

Modele de comunicare şi solidaritate între generaţii

Activităţile inter-generaţie au fost elaborate şi implementate în toate locaţiile ca intervenţii consecutive. Acestea au fost combinate bine cu alte activităţi de demonstrare, cum ar fi diseminarea informaţiei, îngrijirea la domiciliu, generarea veniturilor şi a mijloacelor de trai şi au oferit oportunităţi pentru persoanele în etate şi copii de a interac-ţiona şi comunica liber. Programele inter-generaţie au susţinut ulterior legătura între generaţii, înţelegerea şi respectul reciproc pentru necesi-tăţile şi aspiraţiile lor. Oportunităţile de schimb au ajutat copiii să discute şi să ineracţioneze cu bunicii lor şi cu persoanele în etate din vecină-tate, într-un context complet diferit, rezultând într-un gard mai înalt de apreciere a experienţei şi înţelep-ciunii persoanelor în etate.

UNICEF sugerează că mai mult de 1/3 din copiii4 din Moldova tră-iesc fără unul sau ambii părinţi. În absenţa părinţilor biologici, bunicii

UNICEF funding requirements 2007-11, April 2006.

şi-au asumat responsabilităţile parentale şi de îngrijire a casei pentru familii sau copiii lor migranţi. Prin intermediul activităţilor de demonstrare, bunicii au obţinut suport psiho-social din partea voluntarilor, care i-au ajutat să-şi amelioreze stresul şi să faciliteze o înţelegere mai profundă a abilităţilor parentale bune, cât şi recunoaşterea necesităţilor de dezvoltate a copiilor de astăzi.

În 6 locaţii ale proiectului au fost create cluburi inter-generaţie, care includ bunici şi nepoţi, pentru efectuarea activităţilor comune. Acestea au inclus, dar fără a se limita la: expoziţii ale obiectelor de artizanat confecţionate de persoanele în etate, concursuri de cântece şi port, excursii de colectare a plantelor medicinale. Activităţile inter-generaţie repetate au sporit armonia şi legătura între generaţii, ceea ce a ridicat în mod direct respectul de sine a persoanelor în etate şi le-a creat sentimentul de a fi necesari şi utili.

Activităţile inter-generaţie

Recomandările concluzionate din activităţile inter-generaţie sunt prezentate mai jos:

  1. Organizaţi şi aranjaţi întruniri regulate ale cluburilor inter-generaţie, în scopul promovării comunicării libere şi a schimbului de idei şi gânduri.

Invitaţi copiii să se alăture persoanelor în etate în timp ce acestea con-fecţionează obiecte de artizanat, adună plante medicinale şi desfă-şoară alte activităţi, pentru a oferi posibilitatea de transmitere a cunoş-tinţelor de la persoanele în etate la copii.

 

  1. Implicaţi adolescenţii în acordarea suportului de îngrijire la domiciliu
  2. rugaţi-i să citească ziare persoanelor în etate care sunt nevoiet să stea în casă.
  3. Căutaţi susţinerea administraţiei locale şi a şcolilor, în organizarea activităţilor inter-generaţie.
  4. Încurajaţi planificarea şi managementul împărtăşit al activităţilor inter-generaţie, implicând atât copiii, cât şi oamenii în etate.
  5. Organizaţi evenimente cum ar fi demonstraţii de modă, şezetori pentru persoanele în etate şi copii, în scopul înţelegerii şi aprecierii tendinţe-lor schimbătoare în modă şi muzică.
  6. Organizaţi activităţi comune pentru a sărbători evenimente speciale, cum ar fi Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate, Ziua Internaţio-nală a Copiilor, şi Ziua Voluntarilor.
  7. Asiguraţi participarea copiilor la întrunirile regulate ale grupurilor pentru persoane în etate şi încurajaţi copiii şi persoanele în etate să recu-noască în mod deschis şi să-şi exprime aprecierea reciprocă.

Capitolul 4 Informare, dezvoltare a resurselor, diseminare, influenţare şi susţinere

Acestea sunt activităţile prin intermediul cărora informaţia este gene-rată şi utilizată într-un mod strategic, pentru a schimba politicile şi atitudinea care afectează viaţa persoanelor în etate vulnerabile. (Artizana, Paşcani, Cahul)

Generarea şi diseminarea informaţiei a rămas o prioritate-cheie pe tot parcursul perioadei de implementare a proiectului. Activităţile efectuate în acest domeniu s-au suprapus cu intervenţiile comunitare. Intervenţiile de informare şi diseminare s-au axat pe mai multe aspecte: elaborarea mijloacelor de informare în teren, direcţionarea informaţiei în scopul sensibiliză-rii şi sporirii înţelegerii privind drepturile persoanelor în etate şi elaborarea agendelor bazate pe dovezi pentru promovare şi susţinere.

Partenerii au învăţat valoarea colectării de informaţie şi utilizarea strategică a acesteia în scopul de a le oferi oamenilor posibilitatea de a face legătură cu autorităţile publice şi de a cere acţiuni de politică. Aceste activităţi au sporit vizibilitatea partenerilor şi a grupurilor de susţinere a persoanelor în etate şi a facilitat practic stabilirea de relaţii eficiente cu părţile interesate locale şi naţionale. Organizaţiile partenere au fost instruite şi dotate cu abili-tăţi pentru a asigura colectarea de informaţie importantă, cu sisteme pentru a o disemina în mod strategic, cât şi utilizarea dovezilor în scopul solicitării unor acţiuni de satisfacere a necesităţilor persoanelor în etate vulnerabile şi elaborarea unor metode prin care parteneriatul dintre agenţiile publice şi societatea civilă ar putea aborda acele necesităţi. Un şir de activităţi au fost elaborate şi implementate, acestea incluzând: scrierea petiţiilor, organizarea meselor rotunde şi producerea broşurilor, foilor volante, articolelor şi a buletinelor informative. Partenerii au mai fost instruiţi să stabilească un parteneriat cu mass-media locală şi naţională şi să se angajeze în activităţi de informare şi educare a reprezentanţilor mass-media în modelarea unei opinii publice pozitive.

Activităţile de generare, diseminare şi propagare a informaţiei

Cunoştinţele acumulate prin intermediul activităţilor de demonstrare, privind metodologia, abordarea şi utilizarea informaţiei pentru sensibilizarea şi stabilirea de relaţii, sunt evidenţiate mai jos:

  • Organizaţiile comunitare şi grupurile de susţinere a per soanelor în etate trebuie să încurajeze membrii să scrie articole şi să documenteze studii de caz despre îmbătrâ- nire, problemele socio-eco- nomice cu care se confruntă persoanele în etate vulnera bile şi experienţele pozitive de voluntariat. Acestea pot fi apoi publicate în ziarele locale sau în buletinele informaţionale.
  • Informaţi şi educaţi mass- media (atât scrisă, cât şi cea electronică) şi liderii din guvern sau societatea civilă, de a modela opinia publică cât priveşte drepturile persoa nelor în etate, contribuţiile şi necesităţile acestora.
  • Invitaţi persoanele în etate să participe la discuţiile din cadrul meselor rotunde pentru a fi informate despre cadrul legal al drepturilor şi serviciilor şi îndrumaţi-le la autorităţile publice relevante, de la care ele pot solicita asistenţă şi susţinere.
  • Efectuaţi o cercetare de bază pentru a aduna informaţia despre ponderea în comunitate a persoanelor în etate, procentajul de pensionari, numărul persoanelor cu dizabilităţi, incidenţa persoanelor în etate ca îngrijitori ai nepoţilor, sărăcie, necesităţile prioritare de servicii sociale etc. Utilizaţi această informaţie în comunicarea cu mass-media şi autorităţile locale.
  • Implicaţi-vă împreună cu alte grupuri ale societăţii civile ca avocaţi, media, Asociaţia Veteranilor şi a Pensionarilor etc., în scopul elaboră-rii unor programe comune.
  • Organizaţi şedinţe de informare despre convenţiile internaţionale, cum ar fi Planul Internaţional de Acţiuni de la Madrid privind Îmbătrânirea, regulamentele locale, principiile ONU privind Îmbătrânirea şi invitaţi autorităţile locale şi reprezentanţii politici pentru a-i informa şi a le spori cunoştinţele despre drepturile şi obligaţiile de stat ale persoanelor în etate. Dezvoltaţi parteneriate cu avocaţii şi asociaţiile locale şi solicitaţi suportul acestora pentru a face prezentări ample despre cadrul legal local.
  • Organizaţi mese rotunde şi invitaţi autorităţi publice, reprezentanţi politici, organizaţii ale societăţii civile şi reprezentanţi ai persoanelor în etate. Încurajaţi un dialog deschis şi discuţii între diferite părţi interesate.
  • Împărtăşiţi autorităţilor publice orice informaţie nouă despre conven-ţiile internaţionale şi instrumentele legale naţionale.
  • Colaboraţi cu instituţiile şi liderii religioşi pentru a încuraja interesul acestora privind problemele persoanelor în etate şi lucraţi pentru a dezvolta parteneriate în scopul implicării grupurilor religioase în lucrul cu persoanele în etate. Acest fapt va spori interesul unui număr mare de persoane, dar şi va permite grupurilor să lucreze mai eficient şi influent cu autorităţile locale şi alţi oficiali.
  • Elaboraţi şi menţineţi liste de distribuţie. Trimiteţi materiale informative în mod regulat tuturor celor incluşi în listă.

Promovare şi propagandă

În timpul proiectelor, participanţii care reprezintă organizaţiile partenere au lucrat în grupuri mici prin intermediul brainstorming-ului, pentru a identifica metode de implicare a persoanelor în etate în propagandă. Următoarele recomandări au fost elaborate în baza acestor întruniri:

    • Consacraţi timp suficient pentru dezvoltarea relaţiilor cu partenerii
    • potenţiali; percepeţi-i ca persoane fizice, şi nu ca pe instituţii. Aflaţi tot ce puteţi despre ei.
    • Urmăriţi angajamentele pe care consideraţi că oamenii (funcţionarii din guvern) le-au făcut – atenţie la succesele scrise doar pe hârtie şi la starturile false.
    • Nu subestimaţi timpul necesar pentru ca acţiunea să fie realizată – propaganda este o acţiune pe termen lung, schimbarea de politică se efectuează încet şi poate fi anulată.
  • Lucraţi ca o echipă. Propaganda de succes necesită experienţă, care include cercetare, comunicare, management de proiect şi abilităţi de politici.
  • Activaţi în colaborare pentru a aprofunda propaganda dvs. privind experienţele persoanelor dezavantajate; atenţie la impactul pe care politica a avut-o asupra vieţii lor.

Dezvoltarea de parteneriate

Dezvoltarea parteneriatelor reprezintă un element-cheie în sensibilizarea şi propaganda eficientă şi durabilă. Atunci când apar probleme specifice care scot în evidenţă necesitatea de propagandă pro-activă, organizaţiile comunitare şi grupurile pentru persoanele în etate trebuie să colaboreze cu autorităţile publice şi să solicite aprobarea participării persoanelor în etate la întrunirile Consiliului Raional / al Primăriei. Pentru a evidenţia rolul activ al persoanelor în etate în ridicarea problemelor, grupurile trebuie să încurajeze persoanele în etate să scrie scrisori şi petiţii autorităţilor locale şi naţionale. Dacă este posibil, îndemnaţi toţi membrii grupului de susţinere să semneze documentele. Invitaţi voluntarii şi beneficiarii în etate la confe-rinţele şi mesele rotunde principale, astfel încât aceştia să-şi poată exprima necesităţile, îmbunătăţind în acest mod impactul mesajelor. Scrisorile, peti-ţiile şi prezentările trebuie să stabilească o legătură între desfăşurarea campaniilor şi activitatea practică sau de demonstrare în teren. Ei ar putea ulterior lucra ca un stimulent pentru a stabili contacte directe între persoanele în etate şi membrii lor locali ai Parlamentului.

Colaborarea cu mass-media

Colaborarea cu mijloacele mass-media poate fi proactivă sau reactivă. În baza experienţelor noastre, se recomandă ca aceasta să fie proactivă. Totuşi, toate grupurile pot rămâne deschise şi flexibile în faţa tuturor oportunităţilor media care apar, cum ar fi solicitările pentru interviuri, producerea articolelor etc. Activitatea media proactivă include:

  • elaborarea materialelor pentru desfăşurarea de campanii
  • documentarea şi monitorizarea materialelor publicate şi difuzate
  • dezvoltarea contactelor cu jurnalişti şi fotografi
  • menţinerea unei baze de date cu persoane de contact
  • plasarea informaţiei în publicaţiile cheie

Pentru a dezvolta relaţii pozitive cu media este recomandabil de a le furniza:

1. informaţie – jurnaliştii preferă ca cititorii sau ascultătorii lor să posede

o înţelegere şi conştientizare concisă în privinţa subiectelor ce ţin de îmbătrânire, noi trebuie să asigurăm invitaţia lor la evenimente şi faptul că li se oferă informaţia necesară pentru a le spori înţelegerea.

  1. oportunitate – jurnaliştii sunt persoane ocupate ce activează sub presiune într-o lume competitivă în care subiectele politice sunt prioritare, ei trebuie să ofere mesaje explicite şi la timp.
  2. relevanţă politică – în multe ţări, media este controlată de către guvern, iar organizaţiile media oferă prioritate invitaţiilor din partea guvernului. Este important pentru organizaţiile persoanelor în etate să organizeze evenimente în comun cu omologii din guvern, pentru a asigura faptul că oficialii înalţi ai guvernului conduc evenimentul şi raportează despre problemele curente.
  3. sincronizare – coordonaţi evenimentele pentru a evita competiţia din partea altor subiecte valoroase pentru noutăţi, evitaţi activităţile în tim-pul evenimentelor politice majore, cum ar fi, de exemplu, alegerile.
  4. stabilirea de relaţii – stabiliţi relaţii de prietenie cu personalităţi media influente şi menţineţi prietenia prin intermediul contactelor permanente.
  5. oferiţi un articol reuşit – media necesită mereu noutăţi şi informaţie, oferiţi-le material interesant şi valoros din punct de vedere al noutăţi-lor, pe care ei îl consideră relevant şi uşor de utilizat.
  6. accesibilitate – asiguraţi faptul că organizaţia dvs. este accesibilă pentru media şi că o persoană poate avea funcţia de contact.
  7. resursă – utilizaţi media în mod eficient pentru a aduce activitatea dvs. la cunoştinţa publicului şi ajustaţi mesajele pentru a atrage atenţie şi a solicita mai multă susţinere din partea cititorilor / ascultătorilor.

Cele mai bune abordări de colaborare cu mass-media din Moldova

În cadrul şedinţei pelnare, participanţii au elaborat o listă a celor mai bune abordări de colaborare cu mass-media din Moldova:

  • cooperarea sistematică cu autorităţile locale şi naţionale. • oferiţi mesaje-cheie pozitive pe care mass-media le va distribui
  • scrieţi articole utilizând un limbaj simplu, includeţi exemple autentice
  • scoateţi în evidenţă problemele şi doleanţele persoanelor în etate
  • eliminaţi elementul politic din mass-media
  • sporiţi interesul jurnaliştilor pentru a reflecta problemele persoanelor în etate
  • desfăşuraţi conferinţe de presă cu persoanele în etate
  • materialele trebuie să fie obiective şi nepărtinitoare

 

Capitolul 5 Modele de colectare de fonduri la nivel local pentru autoîntreţinere

Durabilitatea financiară are o impor-tanţă majoră pentru toate organiza-ţiile non-profit şi a devenit un subiect relevant şi important în Moldova. Reducerea ajutoarelor de dezvoltare şi creşterea concurenţei între organizaţiile societăţii civile fac ca finanţarea diversificată să devină

o necesitate. Deoarece finanţarea este strâns legată de transparenţă şi relaţionare, partenerii au fost instruiţi şi susţinuţi să utilizeze strategic resursele informaţionale pentru a stabili contacte şi parteneriate, atât cu finanţatorii privaţi, cât şi cu cei instituţionali pentru a asigura durabilitatea activităţii lor eficiente.

Capacităţile de parteneriat au fost dezvoltate pentru a spori calitatea ofertelor scrise prin intermediul metodelor participative şi partici-panţii au fost instruiţi în domeniul menţinerii şi gestionării relaţiilor cu finanţatorii prin intermediul unei comunicări eficiente. Partenerii au fost informaţi despre cadrul de finanţare intern şi au fost susţinuţi în eforturile lor de a accesa mecanismele de finanţare interne.

Învăţăturile-cheie pentru colectarea de fonduri la nivel local

Învăţăturile-cheie în baza activităţilor de colectare de fonduri la nivel local ţinând cont de instrumente, procese, principii şi bariere, pot permite cititorilor să-şi organizeze mai bine acţiunile viitoare de colectare de fonduri:

  • Utilizaţi tehnici mixte de colectare de fonduri cum ar fi scrisorile adresate persoanelor influente, autorităţilor locale, persoanelor de afaceri şi agenţiilor economici, elaborarea unor prezentări pentru finanţatori, căutarea finanţărilor personale, găzduirea unor cine de caritate, boxe de caritate, elaborarea unor oferte pentru instituţiile finanţatoare.
  • Invitaţi persoane influente şi finanţatori potenţiali de la nivel local la evenimentele persoanelor în etate pentru a trezi compasiune.
  • Monitorizaţi solicitările de finanţare prin telefoane sau întâlniri personale.
  • Solicitaţi contribuţii din partea membrilor şi voluntarilor şi fiţi deschişi să acceptaţi susţinere materială şi sub formă de servicii, precum şi contribuţii financiare directe.
  • Duceţi evidenţa posibilităţilor de finanţare din partea finanţatorilor insti-tuţionali pentru proiecte de granturi mici. Încercaţi să stabiliţi parteneriate cu administraţia locală şi cu actorii societăţii civile pentru a spori credibilitatea organizaţiilor şi necesitatea finanţării.
  • Elaboraţi broşuri introductive despre organizaţii şi trimiteţi-le finanţa-torilor potenţiali cu solicitarea de a acorda susţinere unui anumit program.
  • Implicaţi organizaţiile religiose în colectarea de fonduri.
  • Cercetaţi prevederile juridice cu privire la contribuţiile de caritate ale agenţilor economici şi monitorizaţi agenţii economici locali.
  • Organizaţi evenimente de colectare de fonduri cum ar fi expoziţiile, concertele şi invitaţi membri influenţi din comunitate.
  • Informaţi finanţatorii despre activităţi şi despre felul în care au fost folosite contribuţiile lor prin intermediul rapoartelor, prezentărilor şi publi-caţiilor.
  • Periodic, faceţi controale financiare şi de program şi împărtăşiţi rezultatele cu finanţatorii pentru a spori credibilitatea organizaţiei şi pentru a reflecta transparenţa operaţiunilor.
  • Diversificaţi finanţarea apelând la contribuţii private sau publice, taxe de membru, găzduind evenimente locale de colectare a fondurilor şi asigurând ajutorul/susţinerea prin intermediul finanţatorilor interni şi agenţiilor internaţionale de ajutorare.
  • Nu fiţi descurajaţi de eşecuri deoarece procesul de colectare a fondurilor este unul dificil şi continuu, reflectaţi asupra celor mai bune strategii din mediul Dvs. şi utilizaţi-le pentru a ajunge la mai multe persoane.
  • Asiguraţi susţinerea de secretariat prin intermediul administraţiei

publice locale implicând-o în activităţile Dvs. În timpul şedinţei plenare, organizaţiile partenere au identificat următoarele bariere în colectarea de fonduri şi au prezentat idei şi principii de colectare de fonduri reuşită în Moldova.

Atunci când donaţiile financiare sau sub formă de resurse umane au fost asigurate, mulţumiţi-le finanţatorilor pentru cadoul lor. În funcţie de genul donaţiei, aceasta se poate realiza printr-o scrisoare de mulţumire, iar în cazul unor donaţii mai mari prin intermediul unui comunicat de presă şi/sau eveniment public.

Atunci când au fost identificaţi anumiţi finanţatori, este foarte important să faceţi o analiză a acestora pentru ca solicitarea Dvs. să satisfacă interesele şi capacităţile lor financiare. Fiţi realişti atunci când vă orientaţi spre anumiţi finanţatori şi implicaţi-i în toate etapele programului. Planificaţi clar bugetele de program ca să vă asiguraţi de faptul că veţi implementa un program durabil pe parcursul întregii sale activităţi.

Obstacole-cheie în colectarea de fonduri la nivel local

Deşi au fost învăţate multe lecţii în ceea ce priveşte metodele de colectare de fonduri eficientă, există totuşi anumite obstacole-cheie în calea unei colectări de fonduri eficiente şi reuşite. Acestea includ:

  • Lipsa unei implementări eficiente a instrumentelor juridice cu ajutorul cărora agenţii economici să poată să contribuie la dezvoltarea socială şi activităţile caritabile
  • Lipsa înţelegerii din partea agenţilor economici a activităţilor ONG-uri-lor şi a responsabilităţii sociale corporative
  • Atitudinea de indiferenţă a finanţatorilor potenţiali
  • Organizaţiile de stat care nu sunt interesate şi nu înţeleg problemele persoanelor în etate
  • Activităţile noastre sunt non-profit, fapt care nu atrage sponsori
  • Concurenţa între ONG-uri pentru oportunităţi de finanţare limitate
  • Lipsa unei tradiţii sau istorii în Moldova pentru sponsorizări/donaţii.

 

Capitolul 6 Modele de relaţionare şi promovarea schimbului de informaţii şi experienţă între organizaţii

Relaţionarea implică stabilirea alianţelor şi a parteneriatelor cu diferite părţi interesate, în cea mai mare parte cu societatea civilă, administraţia publică locală, instituţiile de învăţământ, afacerile şi agenţii economici locali, mass-media şi instituţiile religioase. Prin intermediul relaţionării s-a încercat nu numai sensibilizarea cu privire la problemele persoanelor în etate, ci şi solicitarea şi asigurarea susţinerii suplimentare a activităţilor. Eforturile de consolidare a capacităţilor pentru parteneri au implicat instruirea acestora în domeniul extinderii reţelelor lor de asociaţi şi susţinători prin stabilirea rela-ţiilor cu autorităţile locale, actorii societăţii civile şi societatea în general.

Relaţionarea a fost eficientă având în vedere sensibilizarea cu privire la problemele persoanelor în etate şi sporirea recunoaşterii, respectului şi a încrederii în organizaţiile şi grupurile comunitare partenere. Partenerii au fost încurajaţi să fie proactivi în împărtăşirea experienţei şi cunoştinţelor prin intermediul vizitelor de schimb, împărtăşirii publicaţiilor, conferinţelor etc.

Ideea de schimb de experienţă şi cunoştinţe între organizaţii a facilitat înţe-legerea de către organizaţiile comunitare a diferenţelor contextuale dintre diverse regiuni ale Moldovei şi a trezit dorinţa de a învăţa despre activităţile şi strategiile de succes care au adus rezultate în alte localităţi.

Relaţionarea şi parteneriatele

Lecţiile învăţate ca urmare a elaborării şi administrării activităţilor de schimb de informaţii şi relaţionare sunt următoarele:

  • Organizarea evaluărilor participatorii pentru a identifica potenţialii par-teneri şi aliaţi.
  • Stabilirea contactelor cu potenţiali parteneri şi aliaţi şi prezentarea ideilor pentru realizarea obiectivelor stabilite.
  • Stabilirea şi menţinerea contactelor cu administraţia publică locală şi ţinerea acestora la curent cu planificarea şi realizarea activităţilor.
    • Realizarea unor activităţi în comun cu administraţia locală publică
    • ceea ce sporeşte credibilitatea, asigurând încrederea comunităţii şi stimulează participarea activiştilor şi reformatorilor comunităţii.
  • Împărtăşirea informaţiilor cu actorii societăţii civile prin organizarea unor evenimente de distrbuire a informaţiilor, producerea buletinelor informative, planificarea în comun a evenimentelor internaţionale şi locale importante.
  • Organizaţi întruniri între mass-media, autorităţile publice, beneficiari şi voluntari, deoarece aceasta aduce o influenţă personală, indiferent de ceea ce se va declara sau scrie de către grupurile comunitare sau ONG-uri.
  • Organizaţi sistematic mese rotunde cu diferite teme, combinându-le cu festivalurile locale şi naţionale importante pentru o acoperire mass-media cât mai vastă.
  • Solicitaţi susţinerea şi spaţii de la administraţia locală pentru a organiza diferite evenimente de relaţionare.
  • Faceţi publicitate activităţilor pe diferite căi şi permiteţi tuturor persoanelor să participe.
  • Invitaţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, societăţii civile, mass-media şi agenţiilor economici, bisericii şi liderilor spirituali la evenimente organizate sistematic, prezentaţi lucrul Dvs. solicitând susţi-nere şi parteneriat.
  • Scrieţi scrisori partenerilor potenţiali ai reţelei explicând activitatea organizaţiilor şi încercaţi să citaţi beneficiarii şi voluntarii pentru a exprima o opinie personală.
  • Invitaţi parteneri şi aliaţi potenţiali de relaţionare la principalele activităţi ale proiectului pentru ca aceştia să poată să se convingă personal de activitatea Dvs. şi să înţeleagă şi să realizeze importanţa acesteia.
  • Întreprindeţi eforturi pentru a planifica reprezentarea reţelei de parte-neri în cadrul trainingurilor locale şi ale altor revenimente de consolidare a capacităţilor.

Schimbul de comunicare/informaţii şi de experienţă

Pentru a asigura învăţarea organizaţiei prin intermediul schimbului de expe-rienţă, este important ca partenerii şi grupurile de persoane în etate să organizeze întruniri sistematice ale voluntarilor, beneficiarilor, partenerilor reţelei şi să-i încurajeze să împărtăşească activităţi, probleme, strategii alternative de succes şi lecţiile învăţate. Aceste întruniri trebuie să fie organizate astfel încât participanţii să poată să revizuiască şi să reflecteze asupra experienţelor şi să documenteze oficial impresiile şi ideile lor. În baza acestor rezultate se vor elabora diferite publicaţii cum ar fi buletinele informative, rapoartele, notele sugestive, foile volante şi broşurile, care la rândul lor vor fi distribuite altor părţi interesate la nivel organizaţional şi individual. Organi-zaţi mese rotunde pe anumite teme şi faceţi astfel încât acestea să coincidă cu anumite evenimente comunitare pentru a le spori importanţa. Asiguraţi participarea maximă a partenerilor de reţea şi profitaţi de ocazie pentru a face publicitate activităţii acestora şi realizărilor pentru a extinde reţelele şi alianţele. Participanţii pot să comunice şi să împărtăşească activitatea şi ideile lor cu beneficiarii într-o atmosferă neformală în timpul vizitelor la domiciliu, sărbătorilor şi altor evenimente.

Organizarea meselor rotunde

În baza activităţii HAI în Moldova, următoarele recomandări au fost elaborate pentru grupurile societăţii civile cu privire la organizarea meselor rotunde şi realizarea obiectivelor stabilite:

  • Fiecare masă rotundă trebuie să aibă o temă pe care să se axeze cum ar fi pensiile, asistenţa medicală etc., care trebuie să fie determinate printr-un proces consultativ în cadrul grupului sau organizaţiei.
  • Invitaţi toate părţile interesate, inclusiv cele implicate indirect şi încura-jaţi discuţiile şi dezbaterile deschise.
  • Asiguraţi participarea partenerilor reţelei locale pentru a le solicita opiniile despre subiect.
  • Invitaţi reprezentanţii locali ai Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale pentru a face o recapitulare a cadrului juridic şi a aranjamentelor organizaţionale cu privire la alocaţiile acordate persoanelor în etate.
  • Organizaţiile comunitare şi ONG-urile pot prezenta rapoarte despre activitatea lor şi să-şi expună opinia pe marginea subiectului în baza consensului dintre voluntari şi beneficiari.
    • Invitaţi administraţia locală şi societatea civilă locală, mass- media şi agenţii economici pentru a-şi expune opinia pe
    • marginea subiectului şi pentru a prezenta idei despre abordarea efi-cientă a acestora.
  • Cronometraţi mesele rotunde cu sărbători locale şi naţionale importante pentru a mediatiza subiectul mai larg.
  • Invitaţi mass-media, şi dacă este posibil, elaboraţi seturi pentru mass-media, daţi interviuri şi publicaţi comunicate de presă pentru eveniment.

Vizita de schimb în teren pentru schimbul de informaţii şi experienţă

  • Elaboraţi o structură pentru fiecare vizită şi preferabil cu un accent tematic pe schimbul de experienţă şi pe realizarea unor obiective mai mari.
  • Organizaţiile gazdă trebuie să planifice bine evenimentele din timp şi să invite parteneri ai reţelelor locale şi din afară sau persoane şi orga-nizaţii care pot fi parteneri şi aliaţi potenţiali.
  • Organizaţiile gazdă trebuie să pregătească listele de invitaţi (în baza confirmărilor agenţiilor şi persoanelor participante) şi să semneze listele de prezenţă pentru evidenţă şi informare
  • Documentaţi procedurile vizitelor de schimb pentru evidenţă şi refe-rinţă
  • Declaraţiile şi impresiile (citatele) persoanelor în etate trebuie să fie evidenţiate în timpul documentării vizitelor de schimb, acestea putând fi utilizate ulterior pentru referinţă în publicaţiile viitoare şi informarea mass-media
  • Toţi partenerii-cheie ai reţelei trebuie să aibă posibilitatea să împărtă-şească diferite lecţii învăţate pentru a promova proprietatea împărtă-şită, reprezentarea şi transparenţa
  • Întotdeauna includeţi prezentări ale persoanelor în etate – voluntari şi beneficiari – în program.
  • Încurajaţi partenerii şi aliaţii ca autorităţile publice şi societatea civilă să împărtăşească proiectele lor, comunicarea, imaginile şi rapoartele etc. pentru a lărgi domeniul de învăţare şi schimbul de experienţă.
  • Încurajaţi sinceritatea şi fiţi deschişi să acceptaţi greşelile şi eşecurile
  • Fiecare vizită de schimb trebuie să se soldeze cu concluzii şi reco-mandări. Cel mai bun rezultat ar fi un comunicat comun.

 

Concluzii şi recomandări

Experienţa ONG-urilor şi a persoanelor în etate în timpul acestor proiecte confirmă faptul că o parte importantă a persoanelor în etate au fost afec-taţi negativ de tranziţia politică de la sistemul sovietic. Dezechilibrul ulterior dintre veniturile şi cheltuielile persoanelor în etate a determinat creşterea pragului sărăciei, excluderea şi disperarea persoanelor în etate. În condi-ţiile unui exod al populaţiei adulte în ţările vecine ca emigranţi economici, persoanele în etate trec printr-o o schimbare importantă a rolului lor de îngrijitori la domiciliu a nepoţilor. Această tranziţie este însoţită de o povară suplimentară care influenţează persoanele în etate din punct de vedere fizic, mental, economic şi social.

Problema importantă care stă la baza izolării şi disperării persoanelor în etate este sărăcia. Pensiile şi beneficiile de stat, principala sursă de venit pentru persoanele în etate, sunt fie prea mici (nici nu întrunesc cerinţele minime) sau întâmpină probleme serioase în ceea ce priveşte identificarea beneficiarilor. Tranziţia de la sistemul post-sovietic la sistemul de piaţă a redus susţinerea din partea familiei acordată persoanelor în etate, care a fost considerată întotdeauna ca o reţea naturală de siguranţă socială pentru persoanele în etate. În afară de aceasta, persoanele în etate se confruntă cu asistenţa medicală necorespunzătoare, alimentaţia deficientă, incapacitatea de a avea acces la informaţii şi servicii care, împreună cu sărăcia, au contribuit la apariţia unor sentimente de disperare, neîncredere şi neajutorare în rândurile populaţiei vulnerabile.

Cercetarea şi evaluările realizate prin intermediul proiectelor HelpAge International în Moldova au arătat că persoanele în etate consideră că, în pofida acestor poveri, calitatea vieţii lor a sporit semnificativ ca urmare a implicării în activităţi de autoajutorare. Practicile de voluntariat comunitar au încurajat familiile, rudele îndepărtate şi vecinii să-şi ofere serviciile şi să-şi asume responsabilitatea în asistarea rudelor în etate solitare şi vecinilor. În afară de aceasta, organizaţiile comunitare şi alte grupuri de persoane au câştigat încrederea persoanelor în etate şi au început să fie recunoscute şi apreciate pentru activitatea lor de către diferite părţi interesate cum ar fi admini-straţia publică locală, organizaţiile societăţii civile, media şi comunităţile în ansamblu. O altă măsură de succes este aplicarea şi extinderea activităţilor în satele vecine, facilitată în mare parte de campaniile ample de distribuire a informaţiilor pe diferite căi. Organizaţiile şi grupurile persoanelor în etate au fost capabile să găsească mai mulţi parteneri la nivel local pentru a-şi extinde reţelele şi au început să colecteze fonduri, dovadă a schimbării atitudinii persoanelor în etate şi a comunităţilor în general. Această apreciere a autoajutorării şi serviciilor comunitare ca mecanisme eficiente de împuternicire a comunităţilor şi abordare a problemelor prioritare, împuterniceşte organizaţiile comunitare şi persoanele în etate, în special, să se simtă respectate, apreciate şi necesare.

Experienţa HelpAge şi a partenerilor în Moldova reconfirmă faptul că orga-nizaţiile comunitare şi grupurile comunitare ca agenţi ai societăţii civile pot să ofere alternative inovative pentru a elimina lacunele în serviciile sociale prin intermediul abordărilor comunitare, asigurând astfel durabilitate şi un impact de durată.

Cu toate acestea, organizaţiile şi grupurile trebuie mai degrabă să creeze servicii complementare pentru a susţine aparatul de stat, decât să creeze structuri paralele de servicii în cadrul lor. Proiectele demonstrative au ajutat la stabilirea legăturilor dintre autorităţile publice şi organizaţiile non-profit şi au promovat parteneriatele în interesul comunităţilor. HelpAge International şi partenerii au diseminat realizările şi lecţiile învăţate mai multor părţi interesate, inclusiv autorităţilor republicii şi finanţatorilor interni, evidenţiind necesitatea creării parteneriatelor între autorităţile publice şi societatea civilă în Moldova pentru a găsi soluţii durabile pentru problemele zilnice ale comunităţii. Cu siguranţă, organizaţiile comunitare au un potenţial important în ceea ce priveşte contribuirea şi complementarea diversităţii, calităţii şi acordarea eficientă a serviciilor sociale celor mai vulnerabile grupuri. Cu toate acestea, situaţia s-ar îmbunătăţi dacă ar exista dorinţă şi încredere reciprocă între ambele părţi.

Mai jos sunt expuse recomandările organizaţiilor şi grupurilor persoanelor în etate, rezumând opiniile şi impresiile lor pe marginea activităţii celor două proiecte:

  • Bătrâneţea face parte din vieţile tuturor şi este un proces care poate fi accelerat sau încetinit, în funcţie de condiţiile de existenţă.
  • Ca urmare a proiectelor, pentru multe persoane în etate din Moldova, viaţa a devenit mai interesantă şi acestea au fost motivate să aibă o viaţă mai activă.
  • Cele mai active persoane în etate de la sate au înţeles că se pot uni pentru a-i ajuta pe ceilalţi şi pentru a-i încuraja să nu cadă pradă dis-perării.
  • Putem să ajutăm persoanele în etate să se integreze în societate, să fie mai bine informate, să participe activ în viaţa de zi cu zi, şi să se simtă mai importante şi necesari.

În baza feedback-ului oferit de voluntarii şi beneficiarii în etate şi de ONG-urile şi organizaţiile comunitare partenere, se propun următoarele recomandări:

ONG-urile – Organizaţiile non-guvernamentale

  • Căutaţi informaţii suplimentare despre acest proiect prin intermediul reprezentanţei HelpAge, partenerilor de proiect „Respiraţia a doua” (Bălţi) şi „Iniţiativa Social-Rurală” (Bardar, Ialoveni).
  • Consultaţi persoanele în etate despre felul în care sunt afectate de activităţile acestora (ONG-urilor) şi cum pot să contribuie la soluţiona-rea anumitor probleme ale comunităţii.
  • Gândiţi-vă la felul în care acestea pot să împărtăşească mai multe informaţii despre activităţile lor pentru a asigura o compelmentaritate mai mare şi învăţarea din experienţa fiecăreia.
  • Încercaţi să fiţi mai transparenţi în ceea ce priveşte relaţiile cu institu-ţiile oficiale şi de stat
  • Implicaţi-vă împreună în probleme comune.

Instituţiile de stat în Moldova

  • Asiguraţi-vă că au fost alocate resurse adecvate pentru dezvoltarea serviciilor sociale pe bază de voluntariat.
  • Oferiţi consultanţă completă şi coordonaţi activităţile cu persoanele în etate şi ONG-urile reprezentative în probleme ce ţin de bunăstarea persoanelor în etate, fie cu privire la pensii, strategia propusă cu privire la îmbătrânire sau probleme specifice sectorului, cum ar fi strategia cu privire la transportul local.
  • Implementaţi angajamentele asumate de guvernul Moldovei la Madrid în 2002 şi obţineţi sfaturi de la ONG-urile persoanelor în etate, HelpAge International şi de la Parteneri.
  • Recompensaţi funcţionarii care dau dovadă de administrare respon-sabilă şi stabilesc parteneriate eficiente cu organizaţiile societăţii civile în activitatea lor.

Recomandări pentru Instituţiile de Dezvoltare Internaţională

  • Asiguraţi-vă că persoanele în etate figurează în elaborarea şi implementarea strategiilor ţării de reducere a sărăciei.
  • Monitorizaţi evoluţia ţării în implementarea acordurilor internaţionale cum ar fi Planul de Acţiuni de la Madrid privind Îmbătrânirea.
  • Invitaţi ONG-urile persoanelor în etate să depună cereri de finanţare a activităţilor lor şi gândiţi-vă cum aţi putea să îmbunătăţiţi accesul la oportunităţile de finanţare pentru grupurile comunitare care au mai puţină experienţă
  • Asiguraţi-vă că starea persoanelor în etate figurează în negocierile pentru consolidarea legăturilor cu UE sau pentru aderarea la UE.

 

Profilul partenerilor

HelpAge International (HAI) este o reţea globală de organizaţii non-pro-fit având misiunea de a lucra cu şi pentru persoanele în etate dezavantajate din întreaga lume pentru o îmbunătăţire durabilă a vieţilor lor. HelpAge International activează în Moldova din 2000, susţinând partenerii societăţii civile locale prin consolidarea capacităţilor acestora în vederea evidenţierii problemelor persoanelor în etate şi a îmbătrânirii ca prioritate pe ordinea de zi a organizaţiilor publice, societăţii civile, şi finanţatorilor.

Asociaţia Naţională Gerontologică „Respiraţia a Doua”, fondată în 1998, activează în domeniul promovării drepturilor persoanelor în etate în Moldova. Asociaţia reprezintă o organizaţie afiliată a HelpAge International şi a activat ca partener principal în cadrul proiectului din 2003-2004 cu orga-nizaţiile persoanelor în etate din nordul Moldovei. „Respiraţia a Doua” şi-a asumat, de asemenea, un rol de consultant în proiectul recent, în special în organizarea participării organizaţiilor din nord în calitate de mentori.

Iniţiativa Social-Rurală (ISR), Bardar, Ialoveni este organizaţie naţională non-profit care activează în Moldova începând cu 2000. ISR activează în domeniul reducerii sărăciei prin consolidarea capacităţilor şi acordării sus-ţinerii grupurilor dezavantajate, inclusiv persoanelor în etate în comunităţile rurale. ISR promovează, de asemenea, educaţia în domeniul drepturilor omului recunoscute internaţional ce vizează grupurile vulnerabile, prin încurajarea iniţiativelor de autoajutorare, activând la diferite niveluri ale comuni-tăţii locale.

Partenerii de implementare din zona de nord

Bătrâneţe fără Tristeţe, Anenii Noi, a fost înregistrată în aprilie 1999. Obiectivele asociaţiei sunt de a reduce problemele sociale şi medicale ale persoanelor în etate şi ale copiilor abandonaţi. Activitatea acesteia constă în crearea centrelor de zi pentru persoanele în etate.

Speranţa a fost fondată în septembrie 2000 şi are reprezentanţe în Edi-neţ, Briceni, Ocniţa şi Donduşeni. Scopul ONG-ului este de a crea şi instrui echipe multidisciplinare socio-medicale pentru a acorda servicii de îngrijire la domiciliu persoanelor în etate, de a proteja interesele persoanelor în etate şi a celor cu dizabilităţi din societate şi de a susţine persoanele în etate din punct de vedere social şi medical.

Organizaţia Veteranilor şi Pensionarilor, Orhei, a fost fondată iniţial de către partidul comunist ca organizaţie a veteranilor de război. Începând cu martie 2000, organizaţia a activat în direcţia apărării drepturilor şi intereselor tuturor pensionarilor şi susţinerii implicării acestora în viaţa culturală şi socială a raionului Orhei.

Asociaţia de Nursing din Moldova, Chişinău, a fost înregistrată în 1995 şi oferă îngrijiri medicale de calitate persoanelor în etate din Chişinău. Asocia-ţia este membru al Forumului European al Asociaţiilor de Nursing şi are 38 de filiale pe întreg teritoriul Moldovei.

Asociaţia Republicană a persoanelor de vârsta a treia – Bunătate, Chi-şinău, a fost fondată în decembrie1995 şi oferă susţinere materială şi spiri-tuală persoanelor în etate din Chişinău. Asociaţia se axează pe persoanele în etate social-vulnerabile şi nevoiaşe pentru a asigura faptul că acestea beneficiază de protecţia socială corespunzătoare.

Partenerii de implementare din zona de sud

Clubul Femeilor – Speranţa, Lăpuşna, Hânceşti şi-a început activitatea în 2002 având scopul de a acorda protecţie şi asistenţă persoanelor social vulnerabile şi de a revigora tradiţiile culturale la nivel de comunitate.

Artizana, Paşcani, Cahul, a fost fondată în 2000 şi are scopul de a păstra tradiţiile Moldovei în rândurile populaţiei rurale, de a acorda susţinere mate-rială şi morală persoanelor în etate imobilizate din Paşcani şi Manta, de a crea locuri de muncă şi de a îmbunătăţi condiţiile de trai ale acestora. Grupul este interesat în special în dezvoltarea activităţii sale cu persoanele în etate care locuiesc în instituţii speciale prin intermediul activităţilor generatoare de venituri.

Clubul Femeilor – Comunitate, Carabetovca, Basarabeasca, a fost fondat în 2002 cu scopul de a promova dezvoltarea rurală, a spori nivelul bunăstă-rii şi de a îmbunătăţi nivelul de trai al persoanelor în etate. Comunitatea se orientează spre dezvoltarea activităţii sale cu persoanele în etate şi copiii, şi spre dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti care pot genera venituri pentru persoanele dezavantajate şi îmbunătăţirea livrării de apă şi gaze populaţiei locale.

Iniţiativa pentru Dezvoltarea Durabilă a Comunităţii, Comrat a fost fon-dată în 2005 sub îndrumarea Asociaţiei Femeilor din Gagauzia. În 2006, membrii grupului de iniţiativă au decis să fondeze propriul ONG, Inspiraţie. Principalele obiective includ reintegrarea persoanelor în etate în societate, îmbunătăţirea calităţii vieţii lor, acordarea serviciilor de consultanţă persoanelor în etate, ajutor umanitar persoanelor în etate, copiilor şi persoanelor imobilizate, precum şi organizarea activităţilor comunitare culturale şi de recreere.

Avante, din Cazangic, Leova, a fost fondată în 2003 cu scopul de a promova serviciile de voluntariat de către şi pentru persoanele în etate. Acti-vităţile precedente includ reintegrarea persoanelor dezavantajate social prin intermediul activităţilor tradiţionale şi acordarea meselor persoanelor în etate.

Pro-Democraţie, Satul Nou, Cimişlia şi-a început activitatea în 2002 pentru a promova democraţia în societate în beneficiul comunităţii. Organizaţia are scopul de a spori transparenţa procesului de luare a deciziilor la nivel local şi de a acorda ajutor umanitar persoanelor sărace din comunitate. Organi-zaţia încurajează, de asemenea, iniţiativele de apărare a drepturilor omului şi de facilitare a accesului cetăţenilor la informaţie.

Organizaţia Veteranilor, Ialoveni, a fost fondată în 1998, având drept scop principal apărarea drepturilor şi intereselor veteranilor şi pensionarilor, asigurarea unei implicări mai mari a veteranilor în viaţa socială, economică şi culturală. Organizaţia este, de asemenea, interesată în colaborarea cu organizaţiile similare din diferite regiuni ale Moldovei şi în organizarea acti-vităţilor comune pentru veterani.

CZU 364.2-053.9:061.237 G 49

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Ghid pentru Dezvoltarea şi Susţinerea Organizaţiilor pentru Persoanele în Etate: Un rezultat al Proiectului “HelpAge International” direcţionat spre “Reintegrarea Persoanelor în Etate în Societatea din Moldova”. – Ch.: Ruxanda, 2006 (Tipogr. “Reclama”). – 46 p.

ISBN 978-9975-9502-2-0

300 ex.

364.2-053.9:061.237

© HelpAge International Moldova, 2006 ISBN 978-9975-9502-2-0